Cronică film: Vasul fantomă(2002)

Vasul fantomă este un film horror care merge pe modelul de casă-bântuită. În acest film un vas de croazieră a luat locul casei și marea este cel mai mare dușman al eroilor noștri. Distribuția nu este neapărat una foarte cunoscută, vârful de lance fiind Gabriel Byrne, care-l joacă pe căpitanul Sean Murphy. (și Karl Urban este destul de cunoscut)

Scenariul nu este unul care inovează cu ceva. Nu sunt lucruri care au influențat decisiv genul ăsta de filme și nu cred că a făcut mare vâlvă atunci când a apărut, judecând după box-office.

Dar a îmbătrânit bine filmul ăsta. Nu este plictisitor, cum se întâmplă cu enorm de multe filme odată cu trecerea timpului, și are un aer de noutate în el. Actori sunt decenți și acțiunea te ține atent. Nu se face abuz de jump-scare-uri și interacțiunea dintre personaje este bună.

Emily Browning joacă al doilea rol în acest film, ca o fantomă-adolescentă cu bune intenții. Browning asta mi se pare una dintre cele mai promițătoare și sexy actrițe de la Hollywood. În Legend și în American Gods este incredibilă. Normal că nu am bălit ca ea când era copil, hold your inner-nazi, doar ziceam că a devenit o actriță demnă de urmărit pentru mai multe lucruri.

Povestea este cam așa. Un echipaj de recuperatori de nave scufundate sunt abordați de un necunoscut care le face o ofertă tentant de periculoasă. Tipul ăsta este pilot și a fotografia o navă care mergea în derivă în marea Bering. Se pun toți de acord să plece în căutarea acestei nave și, ce să vezi, găsesc pe SS Antonia Graza, o navă care a dispărut acum aproape 50 de ani.

Toată lumea este bucuroasă și încep să cerceteze nava cu pricina. Imediat echipajul salvator începe să vadă chestii ciudate. Ba niște cadavre aici, ba o fantomă acolo. Ceva nu este bine și trebuie să plece de pe Antonia Graza cât mai repede. Doar că fix atunci descoperă aur pe navă, foarte mult aur. Mânați de lăcomie, vor să ia aurul și să plece cât mai departe de nava asta blestemată. Doar că fantomele de acolo nu sunt de acord cu asta și-i sabotează.

Acum sunt blocați pe Antonia Graza și singura lor șansă de salvare este să repare nava. A, da, se scufundă, am uitat să menționez.

De aici mă așteptat să se lupte cu fantomele de acolo, să moară câțiva din ei și apoi doi să supraviețuiască. Scenariul nu a fost de acord cu mine și câteva lucruri sunt diferite.

Nu o să zic care dar este destul de interesantă răsturnarea de situație și lucruri cărora nu le-am dat atenție au început să se lege. Aș putea să spun că este un film inteligent și care te ia prin surprindere. Cred că am mai văzut filmul ăsta când eram mai mic și l-am confundat mereu cu Deep Rising.

Ghost Ship nu este un film horror care inovează ceva sau care este incredibil de bun. Dar se menține bine în ceea ce și-a propus să facă și, la final, nu dezamăgește. Cred că este unul dintre filmele decente ale genului și poate fi revăzut chiar și după 18 ani de la lansare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *