După ce am citit acest articol – care nu spune nimic nou și nu aduce vreo soluție – am zis să mă gândesc eu la câteva soluții la drama prezentată în respectivul articol.
- Elistismul cititorilor
Românii care citesc au impresia că toată lumea trebuie să citească ce citesc ei, mai ales cei care citesc chestii mai ”serioase”. Dacă nu citesc biografii ale unor personalități istorice importante, romane de care nu a auzit nimeni sau care au luat nu știu ce premiu și nu ești interesant de istoria religioasă a păgânilor nordici nu citești și nu o să te luăm în serios.
Cititul înseamnă descoperire, de sine și de scriitori și scriitoare. Dacă cineva îți bagă într-una în cap că trebuie să citește doar anumite lucruri o să îți bagi piciorul în ea de treabă și o să faci ceva care nu este atât de limitativ. Până la urmă vrei să citești ca să te relaxezi și să te simți bine, în felul tău, nu vrei să te întorci la școală ca să te simți aiurea că nu știi cine a fost crezul creativ al lui Flaubert.
Cititorii, mai ales cei experimentați, au impresia că le știu pe toate de multe ori. Ceea ce dăunează pe termen lung.
Soluția ar fi să vorbim doar când suntem întrebați și să nu oferi sfaturi aiurea și gratis. Expune-ți părerea dar lasă loc și pentru ceilalți să se exprime. Indiferent cât de proști crezi tu că sunt!
Dacă faci oamenii să se simtă prost că nu citesc ceva sau că citesc anumite tipuri de cărți o să renunțe complet la lectură. Nimeni nu vrea să se simtă prost făcând ceva.
- Să încetăm să ne mai victimizăm
Da, este adevărat că piața de carte merge mai bine în alte țări. Nu neg asta. Multe lucruri merg mai bine în alte părți. Dar cu naiba ne ajută să ne victimizăm așa și să ne dăm cu curul de pământ că sunt proști și nu citim și n-avem drumuri și avem WC în spatele curții. Această autoflagelare nu o să facă alți oameni să citească, nu o să facă nimic pe termen lung. Da, ne simțim bine când ne sunt validate anumite idei și dăm share și ce tare este să primim like-uri și să vină alții să zică că așa este, suntem proști.
Soluție: Întreabă-te dacă ajută cu ceva victimizarea și arătatul cu degetul?
- Să recunoștem că cititul nu este pentru toată lumea
Ai beneficii dacă citești dar ai la fel de mari beneficii dacă alergi sau dacă înoți. Nu prea văd articole în care să se scrie despre cât de puțin aleargă sau înoată românii.
- Să nu mai idealizăm trecutul
Când aud expresia ”Pe timpul meu…” îmi vine să vomit. Dar sunt politicos și zâmbesc. Este incorect și prostesc să compari generațiile. Mai ales o generație care nu avea acces la televizor cu una care are acces la o multitudine de platforme media. Mulți citeau de plictiseală, nu că erau mai cărturari și aveau setea de cunoaștere în sânge. Deci haide să scoate internetul și televiziunile afară din țară, să vezi ce o să citim pe rupte.
Sunt de acord că nu prea se citeşte în România şi că suntem analfabeţi funcţionali pe capete. Dar cum ce ne ajută să ne dăm cu fundul de pâmânt şi să ne tot victimizăm. Hai să facem şi ceva! Tu ce soluţii ai în minte?