Elemente din arhitectura moldovenească din epoca lui Ştefan cel Mare

Moldova lui Ştefan cel Mare

Ştefan cel Mare a domnit în Moldova între anii 1457 şi 1504. Domnia lui a fost una de înflorire pentru Moldova, atât pe plan intern cât şi pe plan extern.

În perioada de domnie a acestuia s-a întâmplat unul dintre cele mai importante campanii de construire de fortificaţii şi monumente religioase din istoria medievală a Moldovei.

Cetăţi

Cetatea Nouă a Romanului

În anul 1466, Ştefan cel Mare construieşte în întregime puternica cetate Nouă a Romanului.

Aceasta este de plan dreptunghiular, construită deasupra unui fundament din stâlpi de lemn, armaţi cu bârne orizontale potrivit vechii tradiţii bizantine. Cetatea era în întărită la colţuri şi pe laturi cu turnuri circulare, singurul turn patrulater fiind cel de la poartă. Zidurile erau groase de 4,5 m şi construite din piatră şi mortar, create pentru a rezista loviturilor de artilerie.

Cetatea era protejată şi de un şanţ de apărare lat de 9-13 m şi adânc de 4 metri, dotat cu contraescarpă zidită.

Cetatea de scaun de la Suceava

Aceasta aceasta fost construită în jurul vechiului castel înălţat de Petru Muşat. Construcţia ei a fost începută undeva în anul 1470. De plan poligonal neregulat. Pentru noua centură de ziduri au fost construite 8 turnuri cu secţiune semicirculară, silueta acestor făcând faţă proiectilelor de artilerie, în comparaţie cu turnurile cu secţiune pătrată. Cetatea a mai fost dotată cu şanturi largi şi adânci de peste 30 de mentri, cu zid cu constraescarpă.

Biserici şi mânăstiri

Mânăstirea Putna

Ctitorită de către Ştefan cel Mareî în anul 1466, Mânăstirea Putna a primit imediat după construcţie o largă incintă fortificată, conţinând ziduri şi turnuri de flancare.

Din acest ansamblul fortificat s-a mai păstrat Turnul Tezaurului, datând din anul 1481.

“Piese reprezentativă pentru arhitectura gotică a epocii, turnul are un parter de plan pătrat, desupra căruia se ridică un corp prismatic octogonal cu trei niveluri, primele două boltite pe nervuri, iar ultimul, sub acoperis, fiind tratat ca un drum de strajă continuu cu ferestre de tragere. Construit din piatră brută şi piatră fătuită(Cu suprafața netezită, lustruită, cu aspect frumos; (despre suprafața unei construcții) cu tencuiala netezită) cu profile deosebit de îngrijite, Turnul Tezaurului de la Putna este un reper sugestiv pentru ceea ce va fi fost în epoca respectivă arhitectura turnurilor de cetate şi modul de rezolvare a spaţiilor interioare.

Biserica de la Pătrăuţi

Biserica de la Pătrăuţi a fost ctitorită în anul 1487. Este de plan triconc, cu turlă pe naos, fiind zidită cu piatră de carieră, doar muchiile sunt realizate din blocuri regularizate.

“Sistemul de boltire al naosului, deosebit de original, are numeroase implicaţii atât pentru structuraa de rezistenţă a edificiului cât şi pentru expresivitatea siluetei spaţiului interior. Pornindu-se de la principiul tradiţional bizantin al celor 4 arce mari, deasupra cărora prin intermediul a 4 pandantivi se trece deschizătura circulară a turlei, meşterii moldoveni au imaginat un sistem îmbunătăţit introducând la interiorul părţii inferioare a tamburului încă 4 arce dispuse diagonal, deasupra cărora, prin intermediul altor 4 pandantivi, se realizează suportul necesar pentru o turlă cu diametrul mai mic, deci mai uşoară şi mai puţin angajată pentru rezistenţa edificiului.”

“Pronaosul de la Pătrăuţi este boltit cu o semicalotă sferică sprijinită pe 4 arce suspendate în consolă, consola fiind în general preferată de către maeştrii din Moldova, întrucât oferă avantajul de a se degaja mai bine spaţiul interior. Decorul faţadelor, constă în prmul rând din înaltele arcaturi oarbe care îmbracă pereţii turlei şi pereţii celor 3 abside. Deasupra arcaturilor oarbe se află o friză alcătuită din plăci ceramice cu nuanţe de violet şi verde. “

“Portatul vestic este în cerc frânt, cu profile în retragere , în timp ce portatulul dinspre naos şi pronaos este de tip dreptunghiular cu baghete încrucişate. “

Elemente comune între arhitectura laică şi religioasă

Fortificaţiile

– Fortificarea mânăstirii Putna: Turnul Tezaurului

Paraclisul

„În acelaşi mod fuseseră reamenajate reşedinţele domneşti din interiorul cetăţilor de la Hotin şi de la Neamţ. La Hotin trebuind în mod special să fie remarcată importanţa acordată paraclisului al cărui portal, cu multe profile în retrageri succesive, constituie una dintre piesele cele mai valoroase ale pietrăriei gotice, din Moldova în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Acadramentul

„Ancadramentele de piatră ale ferestrelor sunt dreptunghiulare cu baghetele încrucişate. Observând că acest tip de ancadrament nu se întâlneşte niciodată în afara momunentelor civile şi militare, aţa cum se întâmplă şi în Moldova lui Ştefan, devine evidentă preluarea de la monumentele anterioar construite. „

Acoperişul

„Acoperişul, deosebit de important, pentru expresia arhitetectonică a edificiului, este compartimentat, fiecare parte a edificiului având propria învelitoare. Originar tot din arhitectura civiliă şi militară a goticului, acoperisul de la Pătrăuţi, îşi găseşte corespondenţă la toate monumentele epocii.

Concluzii

„Cunoscute fiind aceste împrejurări nu va surprinde dacă monumentele religioase vor prezenta numeroase interferenţe cu arhitectura laică şi dacă se va produce o originală sinteză între programul spaţial reclamat de cultul ortodox şi mijloacele tehnice de realizare.

 

Sursă fragmente din ghilimele: Vasile, Drăguţ, Arta românească, vol.1, Editura Meridiane, 1982, Bucureşti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *