Această recenzie face parte din seria Citind Stephen King.
Shining de Stephen King m-a făcut să nu vreau să ajuns ca Jack Torrance. M-a făcut să mă gândesc la atât de multe frici de-ale mele cartea asta că am avut coșmaruri.
Asta mi se pare meritul cărţii scrise de King. Te face să te apropii de personaje atât de mult. Intri în lumea lor interioară și înțelegi exact ce-i motivează pe fiecare, care sunt punctele lor sensibile.
Personajul Jake este cel mai important din carte şi, contrar filmului, nu este deja nebun şi nu vrea să facă rău familiei sale. Este un profesor care visează să ajungă mare scriitor . Dar se trezeşte cu o familiei şi cu un copil pe cap și începe să bea din ce în ce mai mult ca să uite de probleme și de propriile traume. La un moment dat pierde contactul cu realitate şi aproape își distruge relația cu soția sa. Se redresează în ultima clipă şi totul pare să se îmbunătăţească.
Când primeşte postul de îngrijitor pe timpul iernii la hotelul Overlook, priveşte această oportunitate ca pe un nou început. Aici vrea să îşi pună la punct relaţia cu soţia şi băiatul său, Danny, şi să termine piesa de teatru pe care a început-o de ceva timp. Această piesă trebuie să-l readucă în prim plan și să repare ce a stricat în momentele sale de beție cruntă.
Locația pe care și-au ales-o nu este cea mai fericită. Danny știe acest lucru dar nu vrea să strice bucuria părinților săi. O să vezi dacă citești carte că Danny are un soi de putere, o strălucire, care-l ajută să știe anumite lucruri. Hotelul Overlook este un loc în care s-au întâmplat lucruri groaznice. Iar toată energia aia și-a găsit casă în Hotel. Aici a așteptat atât timp o oportunitate să acționeze folosind toată forța de care dispune.
Iar familia Torrance este aleasă câștigătoare. Ei vor trebui să fie martori la ororile de la Overlook.
Cum spune şi Jack la un moment dat, mereu o să fie un alcoolic şi începe să simtă din ce în ce mai mult dorinţa de a bea ceva. Începe chiar să se comporte ca un alcoolic şi să aibă simptomele unei beţii crunte mai mereu. Hotelul a început să-l bombardeze în punctul sensibil ca să îl aducă în punctul în care o să bea ceva şi să fie numai bun pentru a-şi pierde controlul.
Hotelul se joacă cu minţile tuturor celor trei noi rezidenţi. Îl înnebuneşte pe Jack uşor câte uşor, o umple pe Wenndy de teamă şi o facă să se gândească la cele mai urâte lucruri posibile. Iar pe Danny îl hăituieşte la propriu, prin vise şi prin realitate, arătându-i cele mai groaznice lucruri care s-au întâmplat la Overlook.
Stephen King și-a vărsat toată frustrarea, toată frica, toată iritatea adunată în anii premergători succesului primului său roman. A scris în ”Despre scris” că el este cel care a scris Shining fără să realizeze că scrie despre propriul său trecut. Un profesor care vrea să fie scriitor cu normă întreagă dar pică în patima băuturii și ajunge să își distrugă familia.
Ca multe persoane Jack a simțit că totul îl apăsa, că nu mai putea să facă față și că avea nevoie de un pahar să spele totul. Doar unul, mereu începe cu unul. Cred că fiecare bărbat care a avut probleme în familie sau care nu s-a înțeles cu tatăl lui are un dependent în el, de băutură sau de alte substanțe distructive.
Iar hotelul știe asta. Îl adulmecă inițial pe Jack și apoi îl lovește exact unde îl doare cel mai tare – relația cu părinții lui. Îi arată cât de multe este el ca tătăl lui. Iar asta îl înnebunește pe Jack. La fel se întâmplă și cu Wenndy. Doar că ținta principală nu este bărbatul. Îl face să creadă că este special, că pe el l-a ales. Însă este doar o manipulare. Danny este cheia, pe copil îl vrea.
Daca în primele două romane publicate, Carrie și Salem`s Lot, King s-a ținut la distanță și a fost cronicarul unor evenimente neobișnite, în Shining pur și simplu a sângerat pe foaie și și-a pus sufletul și s-a dezgolit și ane-a arătăt câtă întunecime se poate aduna în interior și cât de ușor explodează ea.
Cei trei membri ai familiei Torrance sunt modelați ca o plastilină de energiile strânse în hotel. Sunt dezgoliți, totul devine din ce în ce mai apăsător, îi mușcă ca o viespe și îi face să se întoarcă unul împotriva celuilalt.
Shining este despre presiunea pe care o simțim în fiecare zi și care se acumulează și, dacă o lăsăm, ajunge să ne definească. Nu fantomele și scenele înfricoșătoare fac această carte interesantă ci impactul emoțional pe care anumite lucruri le au asupra personajelor și cum reacționează ele la acele lucruri. Angoasa existențială este cea care primează în cartea lui King. Cum spune și Jack Torrance ” să stai pe uscat” este ceea ce este greu și dificil. Nu să te lupți cu fantomele este greu ci să găsești motive ”să stai pe uscat”, mai ales atunci când par că motivele nu există.
Nu cred că Stephen King a mai scris ceva atât de răscolitor(poate doar Cimitirul Animalelor). Shining este, în momentul de față, cartea mea preferată scrisă de acesta.
Dacă vrei să citești și tu carte o poți cumpăra de AICI. Merită toți banii!
