Am început cartea asta de vreo două ori până acum și se pare că a treia oară am reușit să o termin. Este o micuță biblie de 650 de pagini deci dacă ai rău de cărți cu multe pagini nu este pentru tine. Sau poate asta este prima carte care are mai mult de 300 de pagini pe care o vei citi. 😉

Am văzut primul sezon din serialul bazat pe cartea asta și, sincer să fiu, primele 100 și ceva pagini din carte m-au cam plictisit. Știam ce se întâmplă dar nu voiam să ratez ceva important. Bine am făcut că am citit-o pentru că este mult mai bună decât serialul. Am încercat să mă uit și la al doilea sezon din serial și am lăsat-o baltă, nu îmi place.

Zei americani îl are în centrul acțiunii pe Shadow Moon, un tip docil și cu bune intenții, care ajunge dintr-o prostie la închisoare. La începutul cărții mai are puțin și iese de la mititica și abia așteaptă să ajungă acasă la soția lui minunată, Laura.

Cam nasol pentru el că Laura moare fix cu o zi înainte să se elibereze el. Moare într-un accident de mașină care îl va supăra destul de mult pe Shadow.

Este eliberat mai devreme și Shadow pornește spre orașul natal să o îngroape pe Laura. Pe drum se întâlnește cu domnul Wednesday. Acesta îl oferă un loc de muncă, ca băiat bun la toate, și îi promite că o să-l facă unul dintre Regii Americii. Reușește asta? Dacă vrei să afli, va trebui să citești carte. 😛

Cartea are destul de multe similarități cu serialul dar nu este atât de lălăită. Trece direct la subiect și ai parte numai de acțiunea care contează în poveste. Neil Gaiman scrie bine și te prinde fix atunci când crezi că ți-ai pierdut interesul. Asta face o carte bună, să aibă momente de umplutură și apoi, pac, să te lovească cu ceva care să nu îți mai permită să lași cartea din mână.

Este o investiție pe care o faci, nu se citești foarte ușor și câteodată îți prinzi urechi în toți zeii și zeițele de acolo. Sunt destule personaje și explică succint mai multe credințe păgâne. Aici ești cu Shadow în Lakeside și îți este frig, apoi, sari în preistorie la povestea unui zeu-elefant.

Deci trebuie răbdare, eu am terminat cartea asta într-o săptămână, puteam și mai repede dar n-am vrut. Nu trebuie să o termini prea repede. bucură-te de ea, las-o să pe pună pe gânduri, nu fugi când începe să devină plictisitoare și ia o pauză când începe să îți placă prea mult.

Cam asa este și în viață. Dozează lucrurile și nu face prea mult sau prea puțin. Extremele nu prea sunt bune și duc la chestii nasoale, de multe ori.

Zei americani este prima carte scrisă de Neil Gaiman pe care o citesc și sigur o să mai citesc și altceva scris de el. Mă bate gândul să citesc Anansi Boys. Tu ai citit ceva de Gaiman? Ți-a plăcut?