Îmi aduc aminte cum mă uitam acum 10 ani la reluările inteminabile de la tv. În cele mai multe filme juca un actor cu o față comică, pe nume Adam Sandler. Contra a ceea ce se spunea atunci și ce se spune acum, mie îmi plac filmele alea stupide făcute de el în anii `90 și 2000. Îmi plac pentru că nu sunt pretențioase, nu vor să te impresioneze cu ceva anume și sunt foarte, foarte ușor de urmărit.
Anii au trecut și filmele de genul nu mai prind atât de bine, majoritatea comediilor pe care le-a făcut Sandler în ultimi ani sunt destul de slabe. Așa că omul a schimbat macazul și a început să joace roluri dramatice.
Începutul schimbării pentru Sandler pare să fie filmul Uncut Gems. Aici joacă un dealer evreu de diamante care este dependent de pariuri și care intră într-o grămadă de probleme. Este extraordinar în rolul ăsta. Își păstrează prospețimea pe care arătat-o în câteva filme de la începutul carierei lui dar dă și o nou dimensiunea personajului. Nu mai este Sandler care ia chestiile în glumă și lovește oameni, este o versiune bolnavă a acelui om, care nu știe se să oprească, care vrea din ce în ce mai mult și care are un singur scop, andrenalina.
Are de multe ori oportunitatea să se oprească și să îndrepte lucruri în cele 2 ore cât durează filmul doar că nu, el nu vrea, caută adrenalina aia care îi dă sens în viață. Iar cel mai bun mod de a obține este să parieze pe lucrurile nebunești, să își parieze însăși viața pentru a simți cum este să fii pe culmea prăpastiei.
Cel mai bun cuvânt care descrie Uncut Gems este intens. Din prima secundă a filmului până în ultima este purtat într-un rollercoaster de emoții. Nu ți se oferă niciun moment de respiro. Toată lumea vrea ceva de Howard Ratner. Toată lumea țipă și aleargă după ceva. Majoritatea după bani, unii după confort și afecțiunea doar Howard este un dependent de adrenalina pe care numai jocurile de noroc ți-o pot oferi.
Plătește cu propria integritate corporală pentru asta și își pune la bătaiei siguranța familiei pentru a demonstra că este el cel mai bun parior și că o să câștigă până la urmă.
Se întâmplă atât de multe lucruri în filmul ăsta că ar fi păcat să încep acum să le povestesc, trebuie să le vezi ca să poți să trăiești senzația aia că nu mai poți să faci față și că vrei să se termine odată totul. Nu este un film ușor de văzut, te consumă destul de mult dar merită toată această călătorie.
Adam Sandler face cel mai bun rol dramatic al lui și, unii ar spune, cel mai bun rol din cariera lui. Păcat că nu a primit o nominalizare la Oscar/Globurile de Aur dar nu poți să fii serios și să mai iei în considerare premiile astea. Oricât de mult aș aprecia unii actori nu poți să pui The Irishman la cel mai bun film.
Când te uiți la filmul ăsta simți ceva, simți că personajele sunt reale, că povestea are sens, că nu este doar un construct artificial ca să apară niște actori mari și să își spună replicile, să încaseze un check și să fie invitați la câteva petreceri fancy unde să elogieze producători care fac lucruri aiurea.
Mă bucur că în pofida multe nedreptăți, actori care încă mai au ceva de spun ne oferă roluri de genul. Că filme care au un subiect interesant și proaspăt apar în prim plan și sunt norocos să le pot vedea și eu.
Pe lângă Sandler joacă bine și Kevin Garnett, fostul baschetbalist, Keith Stanfield apare și el aici și face un rol foarte bun. Omul ăsta este pe val și joacă numai în filme bune. Julia Fox este noua obsesie a internetului. A aparut în câteva scene parțial dezbrăcată și are un vibe care a inflamat multe minți. Ăsta este primul ei rol într-un film dar nu se vede deloc.
Dacă vrei să vezi un film bun uită-te la Uncut Gems, n-o să regreți.
Și încă doi filme care nu sunt chiar atât de cunoscute dar sunt destul de bune, I saw the devil și Waves.
